vineri, 3 septembrie 2010


Draga Toamna, odata venita, cu greu pleci. Venirea ta imi rapeste zilele de vara, caldura, si visele de vacanta, in schimb imi dai noi sperante, ganduri mai bune, fapte ce trebuiesc duse la capat, diminetile racoroase, aramiul frunzelor, si o alta eu..
Nu pot povesti prea multe despre vara care tocmai a trecut, nu am destule lacrimi sa insirui, nu am cuvinte folositoare si nici amintiri extraordinare.. Stiu doar ca mi-ar fi placut sa fie altfel, nu regret acele momente de fericire, de euforie, dar daca nu se intampla asa, daca as fi putut schimba ceva ma intreb as fi facut-o oare? Si totusi as fi schimbat ceva, as fi invatat sa aleg cu grija ce este in jurul meu si sa accept totul asa cum e. Poate ca noptile nedormite, gandurile negre, sentimentele intunecate si lacrimile varsate zilnic m-au invatat ceva, m-au invatat sa fiu mai tare, sa lupt pentru ceea ce vreau, sa nu-mi fie frica de viitor si sa nu-mi para rau de trecut. Acum, tu, imi aduci noi inceputuri, marchezi un nou sezon, noi dorinte, noi iubiri, noi fericiri. Sper ca atunci cand vei pleca sa nu lasi tristete in urma ta, doar amintiri placute. Si nu uita am o singura dorinta, pastreaz-o bine si aminteste-ti de mine. Cand voi creste si eu imi voi aminti de tine, cu drag.
Si cum spunea Paulo Coelho:"Dorinţa nu este ceea ce vezi, ci ceea ce-ţi imaginezi."