Giveaway by Valentina Bucur

Valentina Bucur organizeaza un giveaway in colaborare cu cei de la E.l.f, mai multe detalii aici

Nimic.doar eu.

Dimineata mohorata. Incerc sa beau un ceai si nu reusesc, nimic nu e bun, doar gandul si speranta ca ziua se va schimba si va fi bine.Mhm, desi sunt coplesita de orice sentiment extaziat, sunt rece, nu-mi pasa.O iau de la capat, lenea pune stapanire pe mine, ma devoreaza, incerc sa ma misc, nu am chef, vremea ma intristeaza, vreau Soare sa pot zambii. Ah! ce incerc sa spun.., nimic, doar vorbe goale, fara sens, vorbesc aiurea,aberez. Poate nu va fi atat de rau pe cat cred acum.

Trista existenta.

As prefera sa stiu ca nu existi, sa pot dormi noaptea linistita fara sa imi acapareze cineva gandurile, fara sa-mi mananci vointa de a merge mai departe. As vrea sa nu te mai intalnesc niciodata si ziua in care te-am cunoscut sa fie un cosmar, sa fiu din nou ceea ce eram..Trist!nu se mai poate. m-ai schimbat intr-un fel in care nu credeam ca este posibil, mi-ai spalat creierul, am devenit robot. Merg, stau si privesc. Nu-mi mai pasa de nimic, tu m-ai acoperit cu totul, ma metamorfozez. Taci! nu vreau sa te mai aud, urechile imi plang la auzul vocii tale, nu fi fraier, plang de durere, tonul vocii tale le deranjeaza, mai bine te-ai indeparta, vrei sa-ti spun un secret? am murit. sunt o fantoma, sunt imateriala, nu ma mai poti atinge, numai pot simtii nimic pentru tine, mi-ai facut o favoare omorandu-ma!Acum sunt fericita! ma nasc din nou, invat sa merg, si tu, tu numai esti in aceasta dimensiune. Sa nu uiti ca puteam sa fiu totul, acum sunt nimic.

Azi.

Azi sunt oarba. Azi vreau sa simt culorile prin porii pielii mele, vreau ca lumina sa-mi mangaie celulele, vreau ca aceasta beatitudine de lucruri nesemnificative sa o simt cu intensitatea unui uragan si tot ce e rau sa treaca neobservat. Azi vreau sa iubesc cu inima nu cu capul, vreau sa traiesc prezentul si nu trecutul, nu viitorul, vreau sa ador fiecare mireasma, pudoarea parfumului de primavara sa-mi ramana impregnata in gand, in suflet. Azi vreau sa stie fiecare ce inseamna pentru mine, vreau sa auda lumea-ntreaga ca iubesc, da! iubesc primavara!

Reflexie in oglinda.

Priveste-te in oglinda, si spune-mi ce vezi? esti tu? nu. esti doar un alt eu, reflexia sufletului meu, imaginatia mea nerabdatoare, in fapt o alta parte din tine. intelegi ce spun? nu? ei bine priveste cu atentie si ai sa vezi cine se afla dincolo de acea masca, de acel geam..esti tu. cum? simplu..mai mult de atat tot ce se naste in interiorul tau si nu poate fi exteriorizat pentru ca pretinzi a fi ceva ce nu esti,exact, ego-ul tau prea mare nu te lasa sa recunosti, sa privesti inauntrul tau si sa te redescoperi asa cum pasarea Phoenix a renascut din propria cenusa. Daca ea a putut tu de ce nu ai face-o? Raspunsul meu...:pentru ca mi-e frica, da! de ceea ce se va intampla si de necunoscutul din mine, care incet incet ma devoreaza, si fiecare parte devine acel Eu, parca o consipartie a Universului in redescoperirea sufletului omului, pentru ca azi nu stiu daca mai exista suflet in oameni sau doar pura actorie.
P.S. Mastile sunt doar o alta forma de a sublinia ceva deja existent in tine.

Viata cruda si haotica, nebuna si macabra mereu te sfarsesti la fel, mereu prin moarte.Sfarsitul provoaca durere, o durere ce-mi sfasfie corpul, ma macina pe dinauntru, o durere carnivora care ma dezintegreaza incetul cu incetul, ma scufund intr-o alta lume, mai stearpa, mai fada si incerc sa ma smulg din aceasta tortura, dar nu reusesc..Isi mentine pozitia si ma chinuie constant.Mereu vom sfarsi in acelasi punct, vom ajunge la acelasi stadiu, ne vom curata intr-o singura clipa, nici nu vom stii.Ah durere morbida ce nu-mi dai pace.Dar cand pierzi pe cineva drag, o persoana care ai iubit-o din toata inima, un congener, acest sentiment se intensifica de milioane de ori si te aduce intr-o lume laconica, heteroclita..Asta simt eu in acest moment si cuvinte numai am, in sufletul meu este un vacarm, durerea aceasta devenind o excrescenta.
P.S bunica te voi iubi mereu,necontenit indiferent unde esti, o parte din inima mea iti va apartine pentru eternitate, in fiecare clipa din viata mea voi regreta plecarea ta, ai lasat in urma ta un gol si o mare durere. Te iubesc. Odihneste-te in pace!

Diferente.

Aici si acum, maine in acelasi loc, mai tarziu acolo...Oriunde as fi vad diferente, de la cele mai mici la cele mai mari, diferente de varsta, de inaltime, de mentalitate, de personalitate, de culoare..peste tot ma invart in jurul cozii, in cerc..Azi am vazut ceva, o diferenta pe care am iubit-o, am adorat-o, am divinizat-o,si care m-a invatat sa fiu ce sunt azi, mi-a dat o lectie , m-a incurajat sa traiesc asa cum stiu, dupa propriile mele reguli, tinand cont de ce exista pe margine, de spectatorii care trec mereu si mereu mai departe,care nu se vor uita in urma sa vada daca ti-ai terminat show-ul, doar vor privii si vor pleca lasandu-te in urma, tu fiind un lucru nesemnificativ, un alt pion in jocul acesta numit Viata.In fiecare zi merg, privesc, respir, mereu aceeasi monotonie existenta in fiecare atom din natura, in fiecare paritcula de care noi vom avea mereu nevoie. Poate ca azi trecem fara sa observam un lucru care maine devine important, poate ca lucrurile marunte nu ne intereseaza si totusi ele ne coloreaza viata, ne fac sa ne simtim vii. In fiecare zi milioane de oameni trec pe langa aceste mici "obstacole", mici monstrii, dar la care ne adaptam si de care avem neaparata nevoie..de diferente. Ele ne vor face mereu unici, pentru ca daca am fi toti la fel, unde ar mai fi frumusetea lucrurilor? in mod cert..nicaieri.